Cu l’écopédagogie, regândiți l’éducation au développement durable

L’education au développement durable concentre de plus en plus d’attentions et s’est fait une place dans les programs scolaires. Ea se concentrează adesea pe responsabilitățile individuale, încurajând tinerii să-și schimbe atitudinile și comportamentele, în special prin probleme de mediu – sortarea deșeurilor, de exemplu în cantină.

Cu une telle approche, comme l’observant Angela Barthes și Yves Alpe, professeurs en Sciences de l’education, “la întrebare despre responsabilitatea sistemelor de producţie şi faţă de mediu est peu abordée » alors qu’elle est determinante si l’on veut changer la situation à grande échelle.



Citeşte mai mult:
Être eco-délégués au collège sau au lycée : quels moyens d’action ?


La granița dintre filozofie, științe sociale și didactică se dezvoltă un domeniu de cercetare care să permită fiecăruia să se identifice mai bine în toate enjeux relatifs à l’environnement, în special les question de justice sociale. Arrêtons-nous sur l’un de ses courants, l’écopédagogie, qui propose une autre approche aux citoyens et citoyennes.

L’écopédagogie, de l’Amérique latine aux États-Unis

Ecopédagogie este un curent de cercetare în educație care a apărut în America Latină în a doua jumătate a anilor 1990, mai întâi în Costa Rica, cu Cruz Prado și Fernando Gutierrez, apoi în Brazilia cu Moacir Gadotti de la Institutul Paulo Freire. La Charte de l’ecopédagogieîn 1999, s-a întâlnit în avans la necesitate de développer une concience planetaire seule à même de pouvoir prendre en compte les défis écologiques.

L’écopédagogie se situează în continuitatea lucrării du pédagogie brasiliene Paulo Freire qu’elle entend completer en y integrant la dimension environnementale. Paulo Freire, în particular în son ouvrage Pédagogie des opprimés, avncé l’idée que l’éducation devait favorer la conscience sociale critique. C’est ce qu’il appelle la concienciation, tournée vers la prize de conscience des padrejtesis sociales. Aceasta a făcut loc dezvoltării pedagogiilor critice.

Frescă reprezentând Paulo Freire, père des pédagogies critics.
Luiz Carlos Cappellano, prin Wikimedia

Cu toate acestea, aussi bien en Amérique latine qu aux États Unis se constituie în mișcările sociale, care au stat la întrebările ecologice și la întrebările sociale. Economistul Joan Martinez Alier ainsi parlé pour l’Amérique latine d’écologie des pauvres. Aux États Unis, c’est le mouvement pour la dreptatea mediului qui a mis en lumière les liens entre inégalités sociales et les nuisances environnementales.

Articuler écologie anthropocentrée et écologie non anthropocentrée

Le chercheur en ecopédagogie Greg Misiasek a dezvoltat o filozofie a educației ecopédagogice în care a stabilit o distincție conceptuală între lume și planetă.

  • Le monde desemnează la phère anthropocentrée. La question de l’environnement și este abordată à partir des intérêts humains. Pedagogia critică și mișcarea justiției ecologice se situează la acest nivel. Ils sont tournés vers des préoccupations de justice sociale relativemente aux êtres humains.

  • La planète desemnează la sphère non anthropocentrée, celle des vivants non humains. Il faut signaler que l’ecopédagogie repose sur une écologie biocentrée, ce qui veut dire quelle considération la planetă Terre comme un grand organisme vivant. Elle s’apui sur Ipoteza Gaia.

À cette première distincție conceptuală este liée une autre, celle între les opprimés și les dominés.

  • Les opprimés desemnează grupurile sociale umane care suffrent des inégalités sociales. Cei asupriți sunt capabili de autoreflecție și de un premiu al conștiinței care îi poate determina să devină subiecte ale transformării sociale.

  • Les dominés desemnează les vivants non-oameni. Spre deosebire de aux êtres humains, les vivants non-humans nu pot produce injustices, en revanche ils peuvent suffrir des injustices produitees par les humains.

L’articulation de ce qu’on appelle l’écologie anthropocentrée et l’écologie non anthropocentrée est l’enjeu de l’écopédagogie. This ultima think the sphere humaine comme une dimension of the père planetaire.

Ce bufet și care profit pentru mediu?

L’écopédagogie propune o reflecție filozofică și pedagogică asupra diferențelor nivelurilor de justiție care sunt închegate atunci când se reflectă asupra problemelor ecologice.

Une première dimension constă în confirmarea faptului că ce sont les êtres humains dans leur ensemble qui suffrent par exemple du changement climatique. C’est en cela que l’écopédagogie assume une concience planetaire. Dar, in peut ajouter que la réflexion trebuie să ia în cont și viitorul generațiilor umane.

Cu toate acestea, este încă posibil să reflectăm asupra faptului că degradarea mediului nu atinge toate grupurile sociale. C’est ce que les sciences humaines et sociales estudiante sous le nom d’inégalités environnementales en relation avec les inégalités sociales. Economistul Laurent Eloi parle ainsi de social-ecologie.

Aceste două dimensiuni trebuie să fie luate în cont, dar mai ales cu toate acestea, la întrebarea unicității mediului înconjurător la prisma interêtrelor umane. Acesta este motivul pentru care ecopédagogia integrează în reflectarea sa suferința animală și impactul asupra planetei Pământ care suferă și ea suferință ca organism viu.

A doua perspectivă de réflexion de l’écopédagogie este de a pune la întrebarea despre care profite des degradarea mediului. À un premier niveau, il este posibil dere care ces degradations sont faites au profit de l’ensemble de l’humanité. On pourrait même parler d’anthropocène pour significant ici que c’est l’ensemble de l’humanité care profitait de ces degradations au detriment des vivants non-humans.



Citeşte mai mult:
Anthropocene… ou anthro-problème ? O întrebare de etimologie și mai ales de scară


Dar, este, de asemenea, posibil să reserrer encore la focale pour s’interesser, à ce que par exemple le géographe Andreas Malmappelle le capitalocène, c’est-à-dire à l’impact qu’ont mai precis modul de viaţă al claselor sociale superioare şi funcţionarea sistemului capitalist.

L’écopédagogie s’intères à la manière nu este posibil să se dezvolte conștiința citoyenne des différences niveaux de justice sociale et écologique. Această abordare are mai multe probleme. Elle vise par exemple à nu pas prendre en compte que la perspectiva relative des modes de consum individuals pour se percher aussi à des éléments structural socio-economics, mettant notly in light l’impact des des degradements des degradations environment survironnementales plus group.

Au lieu de partir d’injonctions sau de modes d’emploi, l’écopédagogie remet le citoyen au centre de la reflection en lui donnant les moyens de comprendre les tenants et les aboutissants des controverses en écologie. Elle permet à chacun et chacune de se repérer în tezele diferențelor referitoare la cei impactați prin degradarea mediului și grupurile umane care au mai mult impact. L’objectif est d’ouvrir des discussions sur le caractère contradictoire de ses différences thèses ou leur possible articulation.

Leave a comment