între tehno-optimism și negarea realității

În 2015, 195 de adopții plătite l’accord de Paris et s’engageaient à limiter, avant la fin du siècle, le rehautement climatique intrare +1,5 °C și +2 °C par rapport à l’ère préindustrielle. COP21 a marcat așadar un progres istoric în lupta împotriva efectelor catastrofale induse de schimbările climatice.

Sau, une majoritate de stiintifice juge déjà ces obiectives irezistibil. Într-adevăr, al șaselea raport al grupului de experți interguvernamentali privind schimbările climatice (GIEC) indică faptul că respectarea pragului de +1,5 °C necesită o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 43 % până în 2030 și 60 % până în 2035 înainte de a ajunge la valoarea netă. zero emisii până în 2050. Cu toate acestea, contribuțiile naționale determinate (CDN) prevăzute în Acordul de la Paris % până în 2030. Aceasta plasează planeta noastră pe o traiectorie de încălzire de +2,7 °C în acest secol.

Notre incapacité de a impune o reglementare contraignantă asupra extracției fosilelor combustibile, responsabil pentru 90 % din emisiile de CO2 et d’un tiers de celles de methane, illustre à elle seule notre échec de guvernare. În 2023, un total de 425 de proiecte de exploatare a combustibililor fosili capabile să contracareze > 1 Gt CO2 ont été recensés Si l’on Additne les émissions de ces projects, celles-ci déjà déjà d’un facteur deux bugetul de carbone care permite restul sub 1,5 °C.

O strategie tehnico-optimistă…

Lors de la COP28 qui s’est tenue fin 2023 à Dubai, the sortie des énergies carbonées ar trebui să constituie prioritatea absolută. C’est pourtant une toute autre strategie qui a été défendue par le president, le Sultan Ahmed Al-Jaber, et qui s’est imposue au terme de débats houleux.

Dans sa Lettre aux parties ainsi que dans ses interventii publiceAl-Jaber expune în mod clar ambițiile foarte eloigne des obiective de sobrietate énergétique:

„Arătați-mi foaia de parcurs pentru ieșirea din combustibili fosili care este compatibilă cu dezvoltarea socio-economică, fără a întoarce lumea la epoca peșterilor. »

Il évoque d’ailleurs explicit une „Economie de Gurre”c’estàdire un angajament total al statelor de a finanța masiv dezvoltarea infrastructurilor industriale necesare pentru producerea și utilizarea energiilor regenerabile precum și proiectele de captare și stocare a carbonului.

Aux yeux des entreprises et des décideurs politiques, această strategie este o mașină deosebit de atractivă:

  • n’exige aucune sobriété des populations ?

  • Asigur o creștere economică puternică asociată cu promisiunile de angajare?

  • nu posedă nicio contracție la exploatarea energiei fosile au plus grand bonheur des country producteurs de pétrole care au avut ligne neexploatate ;

  • évite tout dirigisme étatique en déléguant la gouvernance au marché.

… à l’épreuve du principe de réalité

Or, d’aukuns potrouint légimentement douter du réalisme de ce scenariu techno-optimiste. Posibilitatea unuia „Tranziția energetică” reste, en effet, à demonstrer puisque nous n’avons qu ajouté de nouvelles énergétiques à cele pe care le exploatăm depuis les débuts de l’ère industrialelle. După 70 de ani de dezvoltare, energia nucleară acoperă în prezent doar 3,7% din consumul global de energie. Le charbon, le pétrole et le gaz reprezintă 25,1%, 29,6% și respectiv 22% din produsele noastre.

Tranziția prin electrificarea societății pune și multe întrebări, despre care vehiculul electric ilustrează perfect. unu mașină electrică necesită près de de 4 ori plus metale qu’une voiture conventionnelle, dont une grande quantité de métaux definit de Uniunea Europeană (UE) ca „recenzii” du fait de leur rareté sau de leur importance strategy. Des métaux dont l’extraction pose de graves problèmes sociaux et écologiques dans les pays du Sud.

„Dopajul metalic” necesar pentru fabricarea acestor vehicule ne aduce într-un prim impas, întrucât, cu tehnologie constantă, rezervele cunoscute ale mai multor metale, comme le copperseront quasi épuisées dès 2050. Sans même parler des conflits d’usage, et de l’inflation qui en décolélementment, puisque les mêmes métaux sont nécessaires à lautronisqueensd’ l’éolien et au solaire. Iy aura donc inévitablement une intense competition pour l’acquisition de ces metaux, ce ar trebui să le favorizeze plătește mai puțin plus avere. În practică, strategia unei tranziții masive la un vehicul electric va duce probabil la emisii de CO2 et à polluer les eaux et les sols des country extracteurs avec pour seul bénéfite de reduce la pollution locale des metropolises occidentales.



Citeşte mai mult:
Mașină: est-il devenit mai puțin costeux d’opter pour une voiture électrique?


Să adăugăm la acest tabel problemele legate de dependența noastră de țările producătoare de metale și de rafinăriile acestora (în special China, care domină 40% din lanțul valoric métaux used in les batteries electrics), à la producție și a stocării la grande échelle d’énergie decarbonée pentru a alimenta vehiculele electrice sau encore les incertitudes quant à la sure recycling’scuostants urraient legitimately investigator le bien-fondé des multiple subventions sur l ‘offre et la demande decidedes par nos dirientes pour forcer la transition du thermique à l’electrique.

Himera captării carbonului

Cealaltă problemă pe care o pune scenariul COP28 rezidă în locul central care i-a fost acordat captura și sechestrarea CO2 (CSC). Techniques Si ces sont bien présentées par le GIEC comme des opțiuni de atenuare esențiale, elles ne pot constitui inima des politici climatice. L’Agence Internationale de l’énergie (AIE) fixează astfel nivelul de captare a carbonului prin CSC doar 15% din eforturile de reducere a emisiilor dacă vrem să atingem neutralitatea în sectorul energetic în 2070.

Sau, de asemenea, paradoxal, că poate paraître, în prezent, CSC-urile ar avea mai degrabă tendința de a crește emisiile de CO2. Istorie, tehnologiile au fost dezvoltate prin petrolieri dans les années 1970 à la suite du constat que l’injection de CO2 à haute pression dans des puits de pétrole vieillissants forçat le brut residual à remonter à la surface. Astfel, majoritatea instalațiilor de CSC în activitate în lume folosesc CO2 qu’elles capitan (le plus souvent depuis des gisements suuterrains) pour extraire… plus de pétrole.



Citeşte mai mult:
La capture et le stockage du carbone, comment ça marche?


Faire subventionner ces projets de CSC prin les États revient donc à leur faire finance indirectlyment l’extraction de pétrole. Et s’il existe bien des usines de captation de CO2 atmosfera, tehnologia Direct Air Capture reste loin de la maturity. La plus grande usine au monde de ce type stocke 4 000 de tone de CO2 alin.dacăsuită mediu 0,001 % din emisiile anuale mondiale. O picătură de apă în ocean.

Agenția Internațională pentru Energie prezice că, până în 2030, capacitatea globală anuală de captare a carbonului ar putea crește la 125 milioane de tone, soit < 0,5 % din emisiile mondiale actuale. Très loin de l'objectif d'une reduction de 43% d'ici 2030. Astfel, les projets de CSC actuels, bien que très costeux, ne constituent qu'une infime fraction de ce qui serait nécessaire pour ralenatique change.

Legitimitatea guvernelor este pusă sub semnul întrebării

După cum s-a indicat mai sus, scenariul „business as usual” stabilit de GIEC ne conduce către o lume nouă +2,7 °C până în 2100. Dar unde ne va conduce „economia de război” susținută de COP28 dacă crește consumul de energie, fără a reduce semnificativ emisiile de CO2 via la transition énergétique et les projets de CSC ? Scenariile cu emisii mari și foarte mari ne determină să depășim +2 °C în 2050 și +4-5 °C în 2100.

Il faut comprendre que le changement climatique n’est ni linéaire nu este reversibil. Le dépassement de sures points de basculement peut induire des mechanismes d’emballement du système climatique vers une trajectory dite de „Terre Chaude” qui persisterait mai multe milenari. Celle-ci ar putea antrena în mai multe regiuni ale securităților extreme și ale imaginilor de temperatură scăzută. capacități de termoreglare umană.

Astfel, în următorii 50 de ani, o treime din publicul global va cunoaște o temperatură medie > 29 °C, ceea ce va duce la forța de imigrație plus 3 miliarde individual. De asemenea, modelele avertizează împotriva unei posibile prăbușiri a circulației oceanelor adânci în urma încălzirii oceanelor cu pour effet un răcirea Europei pouvant reduce drastic sa productie agriculturala.

Aceste scenarii catastrofale riscă să inducă o creștere a conflictelor între țări, dar și în aceeași societate, ceea ce face improbabilă cooperarea internațională sau desfășurarea inovațiilor tehnice.

Este tentant să-i atribuim lui Al-Jaber responsabilitatea acestei strategii tehno-optimiste deconectate de realitate și riscând să ne conducă la catastrofă. Sa calitate de dirigeant al Companiei Naționale de Petrol din Abu Dhabi alimente deja supune de conflict de interese. Cu toate acestea, nu poate atribui ce nouvel echec collectif d’une COP à une simple erreur de casting. Tout comme on nu poate atribui inadecvarea contribuțiilor determinate la nivel național de acord de Paris aux seuls décideurs politiques în mod curent în funcție.

Noi devons recunoaștem că incapacitatea de a lupta eficient împotriva schimbărilor climatice își are sursa în aceleași principii ale guvernării actuale, care incapabil să privilegieze binele comun și să integreze consensul științific.



Citeşte mai mult:
Comment le magnate du pétrole qui preside la COP28 compte porter les ambitions des pays du Sud


La Piste d’une agence Internationale Independante

Este urgent. Legitimitatea guvernelor se bazează pe respectarea procedurilor legale dar și, mai ales, pe capacitatea acestora protect les citoyens. Quand cette condition ne sera plus remplie, les gouvernements perdront leur légitimité ce qui rendra impossible toute action collective d’envergure.

Vă recomandăm o strategie care combină sobrietatea, soluțiile tehnologice și o guvernare voluntară și profund regândită. unu agence climatique internationale indépendanteputerilor obligatorii ale statelor, ar fi mai bine să se integreze consensul științific, să planifice tranziția ecologică și energetică și să gestioneze bunurile comune ale științelor umaniste, tranziția ecologică și energetică et de gérer les biens communs de l’Humanéits. ‘ténéitsé, de l’Humanéits’t. tatives de capture economice ou d’ideologique, qu’elles proviennent d’États, d’entreprises sau d’organisations non gouvernements (ONG).

Leave a comment