la crearea de quartiers prioritys, une arme à double tranchant pour les établissements scolaires ?

Depuis la fin des années 1970, la politique de la ville a multiplié les dispositifs de soutien aux quartiers qualifiés au départ de ” sensitives “, apoi mai recent de ” prioritaires ” : renovare de construcții, construcții de construcții, construcții, construcții, construcții, constructii, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri, structuri de cazare. , scutiri de taxe care vizează sprijinirea înființării de firme și crearea de locuri de muncă pentru rezidenți, sprijinirea educației și a succesului școlar.

Totuși, les dhune urbaines qui jalonnent l’histoire des banlieues françaises depuis presque cinquante ans illustrent les difficulties rencontés par les pouvoirs publics pour enrayer la paupérisation croissante de only de la paupérisation croissante de only ènesineleses.

Le taux de pauvreté este ainsi encore în medie trei ori plus élevé în quartiers „prioritaires”, compară cu alte quartieri de la même unité urbană (43% plus 13,5%), le taux de chômage plus de două ori superior (18,6 % față de 8,5 %), la part des residents étrangers de 2,4 ori plus forte (21,8% față de 9,2%), iar ponderea chiriașilor parcului HLM de 4,6 ori mai importantă (74% față de 16%).

Numeroasele lucrări academice ont analizat motivele acestora „Les politiques zonées”, malgré d’important moyens financiers deployed, n’ont pas produce les résultats escomptés. Les exonérations fiscales ont par exemple permis pentru a atrage companii și a crea locuri de muncămais ces gains se sont souvent opérés au détriment des quartiers avoisinantsils ont bénéficié à des populations qui n’était pas celles ciblées au départet ils se sont rapid taris au cours du temps.

Alăturat, etichetarea chiar des quartiers („sensibile” sau „prioritaires”) este de natură a genera efectelor stigmatizării, care poate, de asemenea, s’avérer contra-productivi. Dans une studiu recentqui mobilize des données du service statistique du ministère de l’Education nationale (DEPP), nous montrons că les collèges des quartiers labeled comme “prioritaires” ont justement suferit d’une telle stigmatisation.

Carte scolaire et strategii familiale

În Franța, le choix du collège reprezintă o decizie importantă pentru familii, car il conditionne très largemente les parcours éducatifs et la réussite scolaire éléctaire des élèves. Părinții sunt, așadar, deosebit de atenți la moment de choisir en amont leur quartier de residence, du fait de la sektorisation.

Dacă dețin informații imperfecte asupra compoziției sociale și a calității unităților școlare, etichetarea unui cartier poate transmite un semnal negativ (asemănător cu cel transmis de politica de prioritate a educatiei) susceptibilă de a modifica reputația colegiului de sector. Cartea școlară fiind parțial obligatorie în Franța, acest semnal poate pousser les parents pour éviter le collège de sector, soit en deménageant, soit en optant pour un collège privé, soit en demandant une défanrellès pour public.

La carte scolaire favorise-t-elle la mixité sociale? (La Croix, 2017).

Sur la perioada 2010-2019 în Franța, à l’entrée en 6m, estimăm că aproape de 25% dintre studenți au fost școlarizați într-un alt colegiu public decât cel sectorial (și puțin mai mult de 20% într-un colegiu privat). Les dérogations ne sont en effet octroyées que dans des des cases bien spécifiques (de exemplu, cei des élèves bursiers, handicapés, désirant suivre une filière spécifique, ou ayant déreœéslés danus enfrès s la limite des positeurs encore disponibile și solicitată de colegiu.

Din punct de vedere empiric, efectul „net” al politicilor zonate asupra alegerii colegiilor, a compoziției lor sociale și a rezultatelor școlare este dificil pentru un cuantificator, deoarece presupune o simplă identificare între resurse suplimentare și un potențial de efect de stigmatizare) și l „impact du quartier (la qualité du collège de sector ayant déjà été interiorisée în amont par les parents).

Afin d’izoler l’effet causal specific de la politique, nous utilisons l’expérience “naturale” offered by a réforme de la politique de la ville survenue en 2014, dite réforme “Lamy”, care a resinie para géaireo.

Établissements scolaires et geographie priority

Legea „Lamy” din 21 februarie 2014, de către ministrul delegat al orașului, François Lamy, a implementat o reformă a cadrului de politică al orașului, menită să concentreze mai multe resurse financiare pe târguri. Zonele țintă, calificate drept „Quartiers Prioritaires de la politique de la Ville” (ou QPV), au fost identificate pe baza unui criteriu unic: venitul rezidenților.

La constructie du zonege a fost opérée sur la baza unui caroyage très fin (200m x 200m) du territoire français, și prin amalgame des carreaux contiguses caracterizat printr-un venit median inferiore à un prag parévo de pauilés 60% d’une moyenne ponderée du revenue median national et du revenu median de l’unité urbaine englobant chaque carreau.

Par souci de transparency, les pouvoirs publics a creat și un motor de căutare pe Internet care permite identificarea contururilor cartierelor politice ale orașului, ceea ce a favorizat difuzarea rapidă a informațiilor.

(Plus de 85 000 de lecteurs font confiance aux newslettere de The Conversation pentru a înțelege mai bine les grands enjeux du monde. Abonați-vă astăzi)

Reforma Lamy a redus considerabil numărul cartierelor „tratate” de politica orașului (1514 față de 2500 anterior). Zonele disposant d’un revenu median superior au seuil de pauvreté, mais care bénéficiaient de la politique avant 2014, are sorties du dispositif. În schimb, zonele situate sub pragul sărăciei, dar care nu erau eligibile înainte de 2014, le-au devenit.

Ainsi, toutes choses égales par ailleurs (in particular la carte scolège qui n’a pas été modificata prin la réforme), des collèges situés dans les nouveaux quuartiers prioritaires sunt „ entrés de politique de la dans lender collèges situé dans les zones ancienment couvertes en sunt „sortis”. Figura 1 ilustrează schimbarea statutului colegiilor efectuate prin reforma pentru regiunea pariziană, care sunt numeroase.

Cartierele prioritare apar în gri, anciens quartiers de la politique de la ville sunt în verde. Diamantele albastre sunt colegiile situate în zona politică anterior anului 2014, dar în raioanele descalificate ulterior de reformă. Cercurile albastre sunt colegiile situate în zona politică după 2014, dar care nu erau în raioanele vizate de politică înainte de reformă.
Garrouste et Lafourcade (2023), Furnizat de autor

Nous exploitons ces changements spatio-temporels sur l’ensemble de la France pour evaluater l’impact of the politique de la ville. Comparăm inscripțiile din 6m et le taux de réusissement au Brevet en 3m dans les collèges des quartiers nouvellement labélisés și les collèges “témoins” des quartiers situés just au-dessus du seuil de pauvreté n’ayant jamais été “traités” par la politique de la parvilles. ts » ).

Evaluăm și impactul politicii pentru colegiile din zonele descalificate, pe care le comparăm cu colegiile „mărturii” din raioanele „tratate” de politică anterior anului 2014 și care rămân.

Des effets stigmatisants de la politique de la ville

Efectele stigmatizării foarte semnificative apar pentru colegiile din sectorul nouvel etichetat. După 2014, acestea au înregistrat o scădere medie anuală a eficacității lor de 4 puncte procentuale în raport cu colegiile din sectorul „test”, sau echivalentul a șase studenți într-o facultate. Cette penalitate persistă până la cinci ani după punerea în loc a noii geografii prioritare.

La chute des effectifs s’explique par des effets d’evitement généralisés de la part des familles, mais différenciés selon leur statut socioéconomique sau leur profession. Les parents de categories socio-professional modestes ont évité le collège de secteur au profit d’un autre collège public hors zonege de la politique de la ville. Părinții din clasele mijlocii sau superioare au optat pentru sectorul privat. Este interesant de observat că reforma nu a schimbat alegerea colegiului a profesorilor sau a profesorilor asimilați, plus à même de connaître la qualité des établissements scolaires, attestant du mécanismell’siginementation.

On n’observe en revanche aucune reduction du nombre d’élèves rezidant dans les sectors scolaires touché par la réforme, ce qui sugereur que les familles ont cherché à changer de collège mais nu trece. Stigmatizarea generată de etichetarea a donc plutôt modified les choix scolaires des parents sans provocator une fuite des plus favorisés vers d’autres quartiers hors zonege.



Citeşte mai mult:
Liceu: le cleavage public/privé, au cœur de la ségrégation scolaire


On Observe, de asemenea, post-reforme une légère diminution des résultats au Brevet des collègesqui ne persiste heureusement pas au cours du temps, mais qui illustre des effets de recomposition sociale ayant supplanté à short terme l effet positiv des politiques de soutien à la réusissement scolaire mises en place dans les nouveiers.

On n’observe pas non plus, en moyenne, de hausse d’effectifs dans les collèges publics sortis du zonege, comparé aux collèges “témoins” des quartiers encore “traités” par la politique de la ville. Stigmatizarea colegiilor generată de politică este cu atât mai greu de risipit încât doar părinții din medii modeste par să reacționeze pozitiv la suprimarea etichetei „politique de la ville”. Les choix d’établissement des autres parents rămân neschimbate: on peut alors parler d’effets de cliquet, qui bloquent la reversibilité du stigma à long terme.

Aceste rezultate pun problema relevanței politicilor „zonate” pentru a ajuta locuitorii din cartierele populare. Ne vaudrait-il pas mieux cibler directement les élèves en hardé, mai degrabă decât les quartiers et leurs établissements scolaires?


Le Proiectul ILESSD (Influența mediului social local asupra deciziilor de școlarizare) este susținută de Agence nationale de la recherche (ANR), care finanțează cercetarea pe proiecte în Franța. Misiunea sa este de a susține și promova dezvoltarea cercetării fundamentale și finale în toate disciplinele și de a consolida dialogul dintre Știință și societate. Pour en savoir plus, consultați site-ul ANR.

Leave a comment