Marsilia: imersiune în orașul Félix-Pyat (4/4)

Marsilia: imersiune în orașul Félix-Pyat (4/4)

Anul 2023 a fost deosebit de criminal în Marsilia: conform cifrelor prezentate de procurorul orașului, cel puțin 49 de persoane ar fi morți și mai mult de o sută ar fi răniți du fait de trafic de stupéfiants. Au point où le terme “crime de droguri” este evoqué. Les medias ont été nombreux à couvrière ce fenomen qui semble dépassé les pouvoirs publics. Făcând un pas deoparte, antropologii Dennis Rodgers și Steffen Jensen au ales să exploreze acest eveniment într-o manieră mai amplă și mai contextualizată, pe baza unui teren de șapte luni desfășurat între 2021 și 2021 și 2023. Situat în inima du IIIm arondismentul Marseillais, ea este adesea descrisă cum este cea mai dificilă a prefecturii Bouches-du-Rhône. Les habitants evoquent une forme d’abandon de l’État, pourtant celui-ci paraît omniprésent.


Il est courant de lire dans les médias que les cités de Marseille au fost “abandonat” par l’État français. C’est une express qui revenait aussi souvent dans no talks avec les inhabitants de Félix-Pyat, comme Selim, pour qui “le plus gros problème de Félix-Pyat, c’est l’abandon”.

A făcut aici referire la incapacitatea aparentă a statului pentru a rezolva problemele orașului:

„violență, trafic, murdărie, nebunie, criminalitate, sărăcie, riscuri pentru sănătate…”

Quand on parcourt le quartier, il peut en effet appareilaire abandonnée. Traficul este o prezență foarte vizibilă și generează multe nesiguranțe pentru locuitorii orașului, așa cum am descris într-un articolul anterior. Ruturile sunt pline de ordine fără ramase, și numeroasele clădiri sunt și vizual în stare proastă.

Cette unsanulbrité are multiple efecte dăunătoare asupra locuitorilor, așa cum am discutat cu Mounia, une habitante du bâtiment B, au lendemain d’un fire dans l’immeuble :

„Am început să simt fumul, mi-am prins copiii și am ieșit în curent. »

Haureusement, le feu a été rapid maîtrisé, mais elle nous raconté, că ses infants au refusé de a reveni tot de suite în apartament, car ils avaient “trop ​​​​peur”, ea era inquiète pentru mentale lor pe termen lung. “Ce n’est pas la première fois”, elle nous a dit, exasperée, se plainant du bailleur social gestionnist du bâtiment, Habitat de Marseille:

“Ils ne réparent jamais rien, tout s’empire, il ya déjà eu des morts à cause des feux, il y en aura d’autres, c’est garanti…”

Un État-providence très prezent

Totuși, dincolo de starea clădirilor, am observat că Statul este frumos și bine prezent în oraș. Exemplu de conversație cu direcția unei Asociații locale implantate în orașul Félix-Pyat. În care face part de notre recensement statistique, care a arătat că 54 % des ménages de la cité dependeient de l’assistance sociale, ne explicăm de ce acest lucru a fost deosebit de important.

Pour ce faire, elle nous a dessiné un sketch care ilustrează modul în care viața locuitorilor orașului era legată intrinsec de instituțiile sociale: la Sécurité sociale, la CAF, les programs de développement professionnel de Pôle longement services, social services, de santé etc. Et de outreiner les difficulties of the families du quarter à naviguer dans les méandres de la bureaucracy de l’État-providence français.

Croquis explicant les différences Institutions et leur acès.
D. Rodgers, S. Jensen, Autorul furnizat (fără reutilizare)

Procedurile de acces la aceste servicii publice rămân adesea lipsite de acces pentru utilizatorii și altele numerotare progressive des services sociaux ajoute aux difficulty. Puțini locuitori au acces la suporturi IT în afară de telefoanele lor și mulți – mai ales peste o anumită vârstă – nu se simt confortabil cu acest instrument. De fait, la crainte d’être privé d’une prestation – de la CAF, du chômage, du RSA – fie par méconnaissance sau parce qu’on ar putea commettre une erreur de procédure en demandant une prestation, este foarte prevalente-.

În plus, tot angajamentul cu administrația franceză se dublează într-o paranoie togibilă și un mare partid de muncă des asociații locale în orașul Félix-Pyat se odihnește pe „acompaniament”. Il agit d’aider les inhabitants de la cité avec leurs demandes et la preparation de leurs dossiers – également souvent en raison de problèmes de langue pour les non-Francophones – et d’evitar des des sanctions qui sont vunecé souvent arbitraire.

Un État bifurqué ?

Cette omniprésence – que l’on peut de plus qualifier d’oppressive – de l’État-providence dans la vie intime des habitants de Félix-Pyat s’accorde a priori mal avec l’idée que la cité a fost „abandoned”. Mais ce paradoxe peut en partie sexpliquer par l’existence d’une forme de cloisonnement dans les modes d’intervention de l’État français vis-à-vis de lieux comme Félix-Pyat. D’un côté, il ya le social, de l’autre, le sécurité.

În percourant des documents relatifs à la politique de la ville à Marseille, nous avons ainsi constant que ces derniers sont de références aux questions of criminality and delinquency. Cuvintele „crimă”, „delincvență”, „securitate” sau „nesiguranță” lipsesc chiar cu desăvârșire din textele pe care le-am consultat, care se concentrează mai degrabă pe subiecte telematice decât pe „serviciul de audieri publice”. le ” logement et cadre de vie “, le ” développement économique “, ” l’inclusion sociale “, ” l’éducation “, sau bien ” l’emploi et insertion professionnelle “, entre autres.

Cela peut sembler à première vue très étrange compte tenu de l’importance des questions securitaires dans les discours officiels concerning les cités de Marseille (et d’ailleurs). Dar există de fapt un fenomen pe care îl numim „bifurcație” între acțiunea socială și acțiunea de securitate a statului francez, așa cum ne-a explicat o persoană însărcinată cu problema regiunii astice din Marsilia:

„Le question de sécurité, ça a un côté très régalien. C’est la police nationale qui… (s’)en charge… (N)ous, au niveau de la politique de la ville ou des compétences exerced par les collectivités territoriales, on n’a pas ce volet sécurité… enfin, ce n ‘est pas un objectif… (Nous) on va être… sur le volet social’.

De la même façon, lors d’un entretien avec un police du IIIm arrondissement, il nous a a afirmat în mod clar că poliția estimait également que la sécurité n’avait rien à voir avec les questions sociales : “la poliție nu face pas du social”.

Dans de nombreux autres contextes à travers le monde, une telle separation des domaines d’intervention n’existe pas. Poliția lucrează în etroite colaborare cu sistemele de protecție socială, de exemplu prin bais d’initiatives de police de proximité. Ai Danemarcade exemplu, unitatea de poliție însărcinată cu promovarea ieșirii persoanelor din bande își propune să dezvolte relații personale cu membrii bandelor, lucrând în tandem cu asistenții sociali.

În Franța, din 2003, ce genre d’initiative a été abandonatet înlocuit cu unul formă de ordine foarte diferită. Cette dernière nu se mai bazează pe dezvoltarea unei abordări cu comunitățile locale, ci pe o strategie care vizează controlor à traversează l’emploi regular de la force.

O incertitudine generalizată

Această abordare polițienească este deosebit de bine întruchipată de multiplele intervenții – sau „descentes” – care sunt efectuate à Félix-Pyat de toute une pléthore de différences une pléthore de différences type de police – CRS, municipalități de poliție, poliție națională – que-noussmesies avions o dată pe săptămână

Même si ces interventions n’aboutissent que très rarement à des arrests – qui se font generique singularity sur la bâse d’informations precise – elles sustigente une inquietude généralisée au sein de la cité, car elles sontér.

This dynamique securitaire particular s’inscrit in le courant de la „Pilonaj strategic” anunțat în 2021 de Gérald Darmanin, ministrul francez de interne, pentru combaterea traficului de droguri, dar poate fi legat și de discursul politic mai larg al necesității unui “reconquest republicaine” pe care le-a lansat președintele Republicii Emmanuel Macron în 2018.

Celui-ci identifică o serie de zone urbane în Franța – nu Félix-Pyat – comme des „Teritorii pierdute ale republicii”où séviraient des attitudes et des practices criminelles, anti-republicaines, et anti-françaises, un discourse qui peut clairemente servir à legitimir la mise en œuvre toujours plus intense de nouvelles réquélérésquelérés de refiniver’ti .

Athena, de Romain Gavras, 2023, YouTube.

Un abandon de l’éthos républicain français

La représentation symboliquement très violente des cités comme des lieux intrinsec problematic qu’il faut “reconquerir”, este de fapt facilitate prin această bifurcare între l’action sociale et l’action sécurité de l’État français. C’est cette dernière care permite d’ignore le fait que sociallyment, la vie quotidienne dans les cités este fundamentalamente régie par l’État, et de mettre en avant l’idée que les cite ont besoin d’être » ‘État.

Severalieus de nos interlocuteurs étatiques – tant sociaux que sécurités – ont d’ailleurs justified explicitly their modes of intervention souvent très verticalaux en argumentant que les inhabitants des cités les consultants à bande les avaient”, Pour les inhabitants de cités telles Félix-Pyat, par. contre, ces strategies de “reconquête” sunt percepute în mod clar ca o abandonare a promisiunii de l’éthos républicain français d’inclusion et d’égalité.

Une habitante de la cité, que nous apelerons Noémie, nous a par exemple livré avec force sa conviction lors d’un entretien à propos de la politique violence and la cité: “la police, c’est censé être des gardiens de la paix” . Sélim, pour sa part, nous a dit : “la police vient quand on ne les veut pas et ne vient jamais quand on les appelle…”.

Altfel spus, locuitorii orașului nu se mai percep ca locuind în spații care beneficiază de regulile și principiile unui stat de drept care se aplică în mod egal și egal. „Excepții”. C’est cela qui constitue la form “d’abandon” la plus important affecting les cités telles que Félix-Pyat.

Comments

No comments yet. Why don’t you start the discussion?

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *