“Rearmement démographique” sau comment evaluar la cible (de communication) ?

„Permettre un réarmement démographique”: expresia folosită de președintele Emmanuel Macron pentru a descrie planul său de recuperare a nașterii și lupta împotriva infertilitate reacții a suscité de vives. Il ne s’agit pas ici de juger la pertinence de ce plan announce lors de sa conference de presse du 16 ianuarie 2024. Notre obiectiv este analizator ce formula reveille de la hardé de décideurs, governementaux notably, à comprendre la psychologie des comportements (et changes comportementaux). Fără înțelegere, nu există nicio posibilitate de a determina starea și caracteristicile care trebuie să fie respectate pentru comunicarea cu privire la persuasiune sau eficacitate.

Ce travers sétait déjà écrits lors de la pandemie de Covid-19 avec de multiple declarations et numără impulsurile sau coercitives aux résultats à l’efficacyt nuancée (avec des dommages colateral parfois consequents, comme une montée important de l’anxiété capabil să alerge până la simptome rappelant des stări de stres posttraumatic).

Conferința d’Emmanuel Macron, 16 martie 2024.

Expresia lui Emmanuel Macron au sujet du “rearmement démographique” pentru a permite “une France plus forte” “par la relance de la natalité” a pu être perçue comme réactionnaire. Ea a provocat furia multor personalități politice, în special din stânga stângii politice, dar și mai larg din diferite asociații feministe sau preocupate de acestea. drepturile femeilor și ale familiilor. Această parti pris de formulare a ascuns anumite măsuri care ar fi putut fi primite mai favorabil (de exemplu, plan de lutte contre l’infertilité prezentat de unii experți în reproducere) et a amoindri l’effet d’une perspective qui aurait pu avoir une positive conotation (la vie au travers de naissances à venir).

Une rhétorique guerrière anxiogène

Indépendamment d’un jugement sur le fond, la terminologie adoptoe explique en parties ces réactions and marques de résistance. Tout d’abord, du fait de la rhétorique guerrière. Istoria Marine Rouch a ainsi repéré “une sémantique ‘viriliste et guerrière’ qui n’a rien d’anodin”.

Caracterul războinic al metaforei a stârnit multe reacții

Déjà mobilize lors du Covid, ce lexique guerrier, par ses references en France à la première et à la Seconde Guerre mondiale, avait alors frappé les esprits („Nous sommes en guerre” avait martelé Emmanuel Macron). Implicit și simbolic, de asemenea, ideea de reînarmare face referire la război și poate fi îngrijorătoare, a fortiori în contextul actual în care războaiele și conflictele armate reacționează, partout dans le particuléné, partout dans le particulé surrét, en. angoisses qu’on croyait oubliées.

Ce choix este damage, car une rhétorique guerrière entraîne un imaginaire anxiogène. Or, când les individus ont peur, leur réponse inconsciente este adesea un mecanism de défense psychologique d’évitement ou de deni. Autrement dit, o reacție defensivă destinată să diminueze l’inconfort psychologique ressenti, mais qui est à l’opposé de celle recherchée. În consecință, persoana corectă într-o situație stresantă necesită un dezvoltator de eforturi, cognitive în particular, și o strategie dite d’Adaptation. Persoana stresată poate prefera să nu vadă realitatea, să o distorsioneze sau chiar să discrediteze sursa informației pentru a proteja psihologic. Aceste reacții compromise sunt sigure de eficacitatea convingătoare.

Un discurs infantilisant et moralisateur

Mesajul a fost, de asemenea, perceput ca infantilizant. En filigrane, surees et sures y ont entendu que les femmes ne séritante pas suficiente matures pour décider par elles mêmes de decisions relatives à la natalité. Cela a pu être vu comme une “tentative de control le corps des femmes”, une volonté de “mettre les ventres des femmes au service de l’État”. „Leissez nos uterus en paix!” » a lansat din partea ei președintele Fundației pentru Femei Anne-Cécile Mailfert.

Ce mesaj a fost instituit de către ailleurs într-o comunicare descendentă, nu are caracter directiv, voire autoritar, apărat în calificarea “d’injonctions natalistes” utilisate de nombreuses fois à son propose. De ce fait, le message, a priori incitatif, avait tout pour engendrer de la reactivitate (mécanisme de défense psychologique) en raison d’une liberté qui pouvait sembler menacé. Ainsi, la deputată ecologistă Sandrine Rousseau a reacţiona :

„Chaque femme este libre de alege de faire des enfants sau de nu pas en faire” și

„Les femmes font absolument ce qu’elles veulent de leur corps”.

De plus, le discourse émanait d’un représentative des pouvoirs publics envers quellens la méfiance des Français est grandissante. This absence de confiance envers l’emitter nu putea să întărească rezistența prin diminuarea credibilității perçue a sursei mesajului.

Recursul delicat la normele sociale

De même, une composante morale transparaît de ce discours incitatif. Délibérément ou involontairement convoquée, la responsabilitatea individuală este asociată cu un devoir de reproducere de fiecare France(e). Acest comportament „bun” apare mai mult sau mai puțin explicit ca cheie pentru revendicarea unui statut „bun” sau „bun” de cetățean(ne). Or, la stimulation d’un devoir de conformité à des normes sociales este indisociable de la responsabilité morale individualuelle. Une incitative communication en faveur de la natalité urmărește, așadar, să-i aducă pe receptori și pe receptori să se conformeze la ceea ce este prezentat ca normă a grupului, a comunității. Les cibles resentent de ce fait une pression sociale. L’individu exposé à cette forme d’influence sociale cherchera donc a inregistra, a valida pour obtenir l’approbation sociale sau éviter la désapprobation sociale.

(Plus de 85 000 de lecteurs font confiance aux newslettere de The Conversation pentru a înțelege mai bine les grands enjeux du monde. Abonați-vă astăzi)

Cu toate acestea, recursul explicit sau implicit al normelor sociale exige d’être used avec precaution. Pe de o parte, sigur că cibles au interiorizat deja o normă morală conformă cu valorile lor, comme celle de faire des infants, risquent finale d’être refuées par la volonté de persuasion – notamente si cette dernière este perçue comme manipulatrice. Elles peuvent aussi ressentir une amenințare pe libertatea lor individuală și developer de la reactance positionnelle.



Citeşte mai mult:
„Emmanuel Macron preferă să treacă de jurnaliști dacă poate”


De surcroît, în apele la responsabilitatea individuală poate intra în conflict cu percepția unei naturi infantile a mesajului livrat. Il este efect paradoxal de demander aux cibles de se conduire en adultes responsables et “en même temps” de leur délivrer un perçu comme infantilisant. « nouveau, la contradiction dans les intentions perçues reduce la persuasion recherchée.

Afară, voi fi acolo două tipuri de norme. D’une part, les normes injonctives – fondées sur la perspectiva de compensation sau sociale sanctions. D’autre part, les normes descriptives – care rezultă din ce font les membrii de la comunitate și de ce care este considerat ca comportamentul „normal”. Ce al doilea tip de normă se bazează puternic pe exemplu. Sau confirmat, Emmanuel Macron este în imposibilitatea de a prezenta prezentatorul l’exemple à suivre. Cela affaiblit l’effet de norme descriptive et peut sembler paradoxal, comme n’a pas manqué de le noter le collectif féministe Nous Toate :

„Un bărbat cisgender de 46 ani fără sugari care vient nous dăm lecții pe la fel, nu trebuie să utilizați uterul…”

În plus, mobilizarea normelor sociale sau morale riscă să activeze emoții negative în rândul celor care nu le respectă: vinovăția și rușinea. Este atunci întrebarea de răspuns emotional devalence negative, susceptible de déclencher elles aussi des comportements de défense, d’evitement, de déni, voire le famouseux efect “bumerang” consistent à prendre le contre-pied precise de ce qui est préconisé.

La confiance, pierre angulaire de la persuasion ?

Ca urmare, et comme le precise la philosophe Cristina Bicchieri, pour espérer convaincre en resort à toutes ces mécaniques d’influence sociale, il ne faut rien negliger. În special, Bicchieri subliniază necesitatea:

„previous comment les gens vont interpreter un context donné, quels indices ressortiront comme sallants et comment des indices particuliers are liés à certain norms”.

După cum subliniază le chercheur en philosophie de la santé, David Simard, francezul ont un rapport complexe et ambigu à l’autorié et à l’État. De tendance facilement contestataire, ils valoriset the liberty individuelle mais en oublient parfois son corollaire, la responsabilité individuelle. De même, ils ne supportent pas les injonctions mais reprochent facilitament à l’État de ne pas define et/ou de nu pas fair respect des rules. Acest lucru face exercițiul comunicării incitative și mai complicat, mai ales într-un moment în care încrederea în elite, în mass-media, în știință, în politică pare serios alterată.

Sau, in matière de communication liée à la santé (natalité et infertility sy rattachent), les chercheurs en psychologie sociale Gabriele Prati, Luca Pietrantoni și Bruna Zani ont montré que cette confidențialitatea reprezintă une cheie essentielle de l’efficacy persuasive.

Pour espérer persuade les Français de faire more d’enfants, il faudrait donc avant toute chose chose faire (re)naître la confiance… Cela semble passer tout d’abord par o mai bună maîtrise de la psychologie comportamentale.

Leave a comment