Réindustrialisation (verte) : un retard européen à compler

Réindustrialisation (verte) : un retard européen à compler

Dezbaterea în jurul locului și dinamicii industriei în cadrul Uniunii Europene (UE) nu este ușoară, întrucât este fagocitată de considerente naționale, între țările cu un secanteru manufacteru, n ‘est pas aisé, tant il est phagocyté par des considérations. Nationales, entre des pays dotét d’un secanteru manufactant. comme l’Allemagne, et d’autres aux prises avec un declin amorcé il ya plusieurs decennie, comme la France. Dincolo de această eterogenitate în cadrul UE, scăderea investițiilor în sectoarele strategice (în special pentru tranziția ecologică) este îngrijorătoare.

Sur la Periode 2016-2023, l’Union européenne n’a în efect reprezentat 6,5 % des Investissements industrials anunță dans le monde, là où les États Unis en captaient 17%, la China 19% et l’ensemble de l’Asie 55%, selon les chiffres du cabinet d’études Trendeo. L’écart este encore plus industrii importante de investiții mari – plus 5 miliarde de dolari – anunță dans le monde, où la part de l’UE tombe à 2 % sur la periode.

Si les entreprises européennes ont une capacité d’investissement forte (et proche de celle des entreprises americanes), elle este surtout employé hors de l’UE : les entreprises européennes investissent reçoquel’tage à, l’equivalent d’un peu plus de la moitié de leur capacité d’investissement (et les investissements étrangers en Europe nu permit pas de compenser).

Le tableau ne s’éliore guère du coast de la production, în special dans le sector clé de l’automobile électrique : l’Europe product certes 25 % des voitures électriques, contre 10 % aux États Unis, mais la Chine plus de la moitié. Când vine vorba de baterii, China produce mai mult de 75% din baterii pe baza tehnologiei dominante, comparativ cu 7% atât pentru Europa, cât și pentru Statele Unite.

Le retard pris par les pays de l’UE este donc substantialiel. Une politică viguroasă d’investissement apare comme un moyen nécessaire, parmi d’autres, pour y remédier.

Un sutien public massif aux États Unis

Comparația dintre strategiile americane și europene în materie nu joacă în favoarea Europei. Mijloacele avansate de Statele Unite sunt cu mult superioare celor puse în aplicare de UE. Pour les premiers, l’Legea de reducere a inflației (IRA), al cărui cost pe zece ani a fost estimat la 385 de miliarde de dolari, ar putea reprezenta peste 1 000 de miliarde de bani publici: majoritatea măsurilor nu sunt plafonate, sunt în volum, iar costul total depinde de degré d’utilisation. des credits d’impôt, qui s’est révélé jusqu’à present beaucoup plus élevé que prévu.

Du Côté Européen, Si le Caractère Disparate des Différents Dispositifs, finanțarea protetică (Européens ou Nationaux) și finanțarea boosters (cu toate acestea, bien plus limits.

Unul dintre planurile emblematice, Net Zero Industrial Act (NZIA), Destiné à Soutenir la production de technology propres au sein de l’UE, affiche par exemple un montant de 92 milliards d’Euro pentru perioada 2023-2030. Mais il s’agit d’un montant reposant sur un efect de levier substantial: ces investissements de 92 milliards reposeraient sur seulement 16 to 18 milliards d’euro de sutiens publics directs.

L’écart entre les deux rives de l’Atlantique este encore plus fancy atunci când se compară les aides, nu pas d’un point de vue macroeconomique, mais à l’échelle des projets. De exemplu, le soutien américain pour les producteurs de baterii ar fi mediu plus 3 fois supérieur aux aides européennes.

Ce retard à l’allumage de l’Europe n’est pas surprendent. Comisia Europeană a respins de multă vreme însăși ideea de politică industrială: până de curând, a estimat că această celulă ar trebui să se bazeze în mod ideal pe politica de concurență la nivelul pieței unice, restul libre-écherepetique, sans que les contours of cette dernière soient realtement. precisés.

Schimbarea UE a software-ului

Trebuie totuși să sublinieze două inflexioni semnificative în software-ul european.

Tout d’abord, crearea mecanismului de ajustare a frontierei de carbon (MACF), a intrat în vigoare în etapa sa tranzitorie la 1eh Octombrie 2023, a pu être interpretée comme marquant l’émergence d’une forme de protectionnisme vert européen.



Citeşte mai mult:
Un ajustement carbone aux frontières de l’UE n’est pas sans risc pour les pays les plus pauvres


Obiectivul acestui dispozitiv este de a evita relocarea emisiilor de carbon, adică deplasarea producțiilor din UE către țări cu politici climatice mai exigente și înlocuirea acestora cu carbon. Pentru aceasta, importatorii europeni ai anumitor produse, comme l’acier ou l’aluminium, vor trebui să plătească acelaşi preţ pentru carbonul conţinut în produsele importate ca şi cel plătit de producătorii europeni.

Dacă MACF marque une très nette inflexion du logiciel européen, il suffre à l’heure actuelle de two failles. Pe de altă parte, ar putea penaliza competitivitatea la export a industriilor europeni, în primul rând pentru că exportatorii europeni își vor plăti intantul mai scump datorită MACF și, în al doilea rând, pentru că guvernele progresiste, Europa, vor accepta cote de carbon (aproape gratuit pentru site-urile cele mai consumatoare de energie) în timp ce concurenții lor de pe piețele de export nu trebuie să plătească un astfel de preț.

D’autre part, le dispositif actuel nu acoperă mai multe industrii industriale și nu sunt produse finite, nici la majoritatea semi-finisurilor. Prin urmare, există riscul „delocalizării” în aval de lanțurile de producție: un produs finit sau semifabricat pe bază de oțel sau aluminiu, dar transformat în afara UE, scapă de MACF, ceea ce ar putea incita producătorii à délocaliser pour reimporter ensuite au sein des Vingt-Sept. .



Citeşte mai mult:
Concilier climat ambition et concurrence mondiale: ce rol pentru mecanismul de ajustare a carbonului la frontiere?


Par ailleurs, la montée en puissance des projects importantes d’intérêt européen commun (PIEEC) constituie o a doua inflexiune semnificativă a regulilor de liberă concurrence de l’UE: ils visten pentru a promova deuxième l’innovation au travers de projets européens transnationalaux. Leur specificité este de ne pas reposer sur des financements de l’UE, mais sur les budgets nationalaux, pour des montants allant au dela des limites fixed de obicei de reglementările europene în matière d’aids d’État.

Le Planul Franței 2030 s’inscrit dans ce cadre: plus de la moietie de l’envelope de 54 milliards prévédate dans ce plan a été engagée en deux ans. Înființat în contul de efect al levierului asupra finanțărilor private, aceasta reprezintă plus 40 de miliarde de euro angajati începând cu 2021 și plus 85 de miliarde de euro care ar trebui să fie investiți în cinci ani în inovare în sectoarele strategice (vehicule electrice, hidrogen, spațiale, cantitative). , etc.), des montants très importants à l’échelle française.

Riscuri de abatere

L’assouplissement des règles permis par le cadre des PIIEC pune totuși problema hétérogénéité des margins de manœuvre budgetaires nationales et du risc de fragmentation. Moneda unică a accentuat, de fapt, divergențele reale din zona euro: cum a anticipat premiul „Nobel” al economiei Paul Krugmanîntr-un context de forte mobilitate a factorilor de producție, o integrare acumulată între plăți și o consolidare a lor specializări.

În acest sens, asocierea PIIEC riscă să rezerve investițiile masive în țările bugetare „vertueux”, care sunt foarte adesea cei care dispun de un sector industrial puternic. Menținerea unei baze industriale forte permite efectul de a genera richesse pe termen lung, și de a avea, astfel, mai puține recurs la final pentru a stimula activitatea economică. Acești factori contribuie la faptul că țările cele mai industrializate au cele mai mari marje de manevră bugetară, ceea ce reprezintă un alt factor puternic de divergență în cadrul zonei euro.

L’enjeu de reindustrialisation constitue un autre facteur puissant de divergence au sein de la zone euro.
Parlamentul European, CC BY-SA

Une augmentation de l’endettement au niveau européen permiteit de réponder à ce risc de fraction accrue. Acest lucru ar necesita un angajament de câteva sute de miliarde de dolari, care ar putea fi finanțate după modalități apropiate de cele reținute în cadrul planului european de redresare. Next Generation EU Inițiat în 2020 (750 de miliarde de euro finanțați printr-un împrumut la nivelul UE), cu condiția ajungerii la un nou acord politic în acest sens.

Modul de clauze de conținut de mediu

L’Europe dispune de un atout qui potrait être davantage mobilisé : un mix énergétique moins carboné. Elaborarea clauzelor de condiționalitate de mediu – pe modelul nou bonus français pe mașini electrice – apare ainsi comme une voie prometteuse pour favorer la producția europeană, tot în respectarea cadrului juridic al UE.

Aceste clauze permit atingerea unor obiective apropiate de cele ale clauzelor de conținut local, ocolind în același timp interzicerea acestora din urmă: niciun model de vehicul electric produs în Asia și în special în China, în 2012, 2012, 2007, 2009, 2009, 2007, 2009, 2007, 2009 4 S’appuyer sur des clauses de conditionnalité environnementale este, de asemenea, o manieră de orientare a comenzii publice către producția franceză și europeană.

Il s’agit d’un enjeu de taille: la commande publique represents de 10 % à 20 % du PIB des countries membres de l’UE. La loi française „Vârful industrial”adoptat în octombrie 2023, a făcut un premier pas en ce sens, avec la création d’un label pommant d’integrate les crítérios environnementaux dans la commande publique.


Această contribuție este publicată în parteneriat cu le Printemps de l’Economie, ciclu de conferințe-débats qui se tiendront du mardi 2 au vineri 5 aprilie au Conseil économique social et environnemental (Cese) la Paris. Retrouvez ici le program complet de l’édition 2024, intitulat “Quelle Europe dans un monde fragmenté?” »

Comments

No comments yet. Why don’t you start the discussion?

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *